Murgeni

Murgeni este un oraș din județul Vaslui, situat în estul României și în sud-estul județului, în partea de sud a Depresiunii Elan, pe cursul inferior al râului Elan, în lunca și pe terasele de pe dreapta Prutului. Orașul a obținut statutul de oraș în anul 2003, având o istorie documentată care se întreagă de la domnia lui Alexandru cel Bun (1400–1432) și se consolidează sub Ștefan cel Mare (1457–1504). Administrează șase sate componente: Cârja, Floreni, Lățești, Raiu, Sărățeni și Schineni.

Date Geografice

Parametru	Valoare
Județ	Vaslui (VS)
Regiune	Moldova Occidentală / Estul României
Coordonate geografice	46°12′16″ N, 28°01′11″ E (46.2044, 28.0197)
Altitudine	32 m
Suprafață totală	134,74 km² (13.474 ha)
Intravilan	843 ha
Extravilan	12.643 ha
Cod poștal	737370
Telefon primărie	0235 426 020
Fuză orară	UTC+2 (ora de vară UTC+3)

Relief

Orașul Murgeni se află în sudul Depresiunii Elan, o subunitate a Câmpiei Moldovei, pe cursul inferior al râului Elan (afluent al Prutului). Relieful este preponderent campen, cu terase aluviale și meleșuri de pe dreapta râului Prut. Suprafața administrativă cuprinde atât zona intravilană (843 ha), cât și o vaste zonă extravilană (12.643 ha) agricolă și silvică, cu lucrări hidrotehnice și ferme piscicole amplasate pe albiile râului Elan.

Climă

Clima este temperate-continentală cu influențe oceanice (clasificare Köppen: Cfb — oceanică cu vară temperată). Iernile sunt rece și iernile, verile calde dar nu toride, iar precipitațiile sunt moderate, repartizate relativ uniform pe parcursul anului, cu un maxim iernii-vara. Temperatura medie anuală se așează în jur de 9–10 °C.

Populație și demografie

Indicator	Valoare
Populație (2010, Enciclopedia României)	7.877 locuitori
Populație (DB-City, estimare recentă)	7.674 locuitori
Populație (Ghidul Primăriilor, 2024)	8.184 locuitori
Densitate	~57 locuitori/km²
Gospodării	2.995
Exploatații agricole / ferme	2.543

Populația a cunoscut o ușoară fluctuație în ultimele decenii, caracteristică zonei rurale-urbane din Moldova, cu o tendință de ușoare scădere a numărului locuitorilor după recensements, compensată parțial de creșterea naturală și migrația internă. Majoritatea populației este de etnie română, de religie ortodoxă.

Istorie

Primele atestări documentare ale așezării dată din timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400–1432), când comunitatea este menționează o populație de răzeși (oameni liberi). Sub Ștefan cel Mare (1457–1504) satul se documentează atât scrițional, cât și arheologic. Un act din 28 august 1466, datat de la Suceava de Ștefan cel Mare, menționează Murgeni fără a mai prezenta numele „Murgu”. Abia în 1500, frații Murgu (Dragoș și Toader) apar ca cumpărători de pământuri, fapt care arată că numele satului este mult mai vechi decât familia boierească.

În secolul al XVIII-lea, documentele menționează „Murgenii” ca ținuturi sub stăpânire. În 1741, domnitorul Constantin Mavrocordat ordină ca obștea să fie sub ascultarea lui Vasile Sturza. Boierii fanarioți și locali (printre care Alecu Sturza) încărcau țăranii cu datorii, iar în 1844 satul vechi Murgeni este desființat pe initiativa boierului Alecu Sturza, locul său fiind luat de noul târg Murgeni, înființat oficial în 1844 pe moșia moștenită de la Vasile Sturza, la răscruce de drumuri (Drumul Brăilei), cu o tradiție comercială încăipientă. Chiar dacă vornicul Neculai Greceanu a încercat să oprească înființarea târgului (prea aproape de târgul Urdești), acestuia i s-a dat curs. În anul 2004, comuna/târgul Murgeni devine oraș, urmând să se dezvolte ca un centru urban european.

Descoperirile arheologice din zonă (ceramică, unelte de fier — topoare, sape, seceri —, arme, monede poloneze, rusești, germane, turcești, false) atestă o locuire continuă din cele mai vechi timpuri, confirmând antichitatea și continuitatea așezării.

Obiective turistice

Rezervația cu animale și păsări ocrotite (Cârja)

Situată în perimetrul satului Cârja, rezervația găzduiește specii protejate precum cerbul lopătar, pelicanul alb și lebăda mută, într-un mediu natural de lună și zone umedești propice păsărilor de apă.

Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” (Schineni)

Datată 1771, reparată în 1897 și 1932, este un monument de arhitectură ligneașă tipică zonei, cu pictură originală parțial conservată.

Biserica de lemn „Sfinții Voievozi” (Murgeni)

Datând din secolul al XVIII-lea, a fost reconstruită între anii 1815–1821, reprezentând un exemplu valoros de arhitectură bisericească populară moldovenească.

Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” (Cârja)

Datată 1672 (sau 1794–1796), reparată în 1837, una dintre cele mai vechi biserici de lemn din zona, cu structură de tei și acoperiș de tâmplă.

Biserica de lemn „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” (Cârja)

Construită în 1835, se remarcă prin iconostasul sculptat și pictura murală de tradiție post-bizantină.

Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” (Lățești)

Antecedentă anului 1748, este una dintre cele mai vechi biserici de lemn din județ, conservând elemente arhitecturale autentice.

Fermele piscicole pe albiile râului Elan

Complex de bazine piscicole cu potențial natural mare, amplasate pe cursul inferior al Elanului, oferă posibilități de pescuit sportiv, turism ecologic și observație a avifaunei migratrice.

Personalități

Vasile Sturza — boier, căpitan mare (pârcălab) al ținuturilor Murgeni, moștenitor al moșiei de la Murgeni, menționat în documentele fanariote (sec. XVIII).

Alecu (Alecu) Sturza — boier care a obținut desființarea satului vechi Murgeni (1844) și înființarea târgului nou.

Frații Murgu (Dragoș și Toader) — primii boieri cu acest nume atestați documentar în 1500 ca cumpărători de pământuri în Murgeni.

Constantin Mavrocordat — domn al Moldovei (fanariot), autor al documentului din 1741 care reglementa stăpânirea asupra țiuturilor „Murgenii”.

Neculai Greceanu — vornic care a contesta înființarea târgului Murgeni (1844) din considerente de concurență cu târgul său din Urdești.

Distanța Murgeni - Stefănești

Indicații rutiere Murgeni - Stefănești